Category Archives: Rețeta Săptămânii

Rețeta Săptămânii

Clătite cu cremă de mac

Clatite

Clatite cu cremă de mac

Ingrediente:

Pentru foi:

250 ml lapte
2 ouă
250 g făină

Pentru cremă:

750 ml lapte
3 ouă
75 g făină
150 g miere de albine
50 g mac
coajă de portocală
lămâie sau alte arome

Mod de preparare:

Se freacă făina cu ouăle şi laptele, se ia cu un polonic compoziţie şi se toarnă în tigaia teflon bine încinsă. Se lasă 1 minut şi se întoarce clătita pe cealaltă parte cu o paletă de lemn. Se coc pe rând foile până se termină compoziţia.

Pentru cremă se amestecă ouăle cu făina şi macul. Se subţiază cu lapte şi se pune la fiert la foc potrivit, amestecând continuu până dă în clocot uşor şi se îngroaşă crema. Când este gata, se îndulceşte cu miere de albine şi se adaugă coaja de portocală. Se întinde crema pe foile de clătite, se mai presară cu mac şi se rulează.

Conţine pentru toată cantitatea:

3180 calorii; 570 glucide
Fiecare clătită conţine cca. 110 calorii şi 20 glucide.

(„Sfaturi practice şi reţete ovo-lacto-vegetariene” pg. 227).

 

„HOT DOG” vegetarian

HotdogHOT DOG” vegetarian

Ingrediente:

Pâine integrală de forma hot dog”, preparată după rețeta de mai jos

un ardei

1 ceapă

3 găunţi de usturoi

sare după gust

3 roşi

oregano

ulei

cârnaţi de soia.

Mod de preparare:

Tăiaţi roşile, ceapa şi ardeiul în rondele şi înăbuşiţi-le cu usturoiul pisat, sarea şi oregano. Stingeţi focul şi adăugaţi uleiul. Separat fierbeţi cârnaţii în apă, sare şi ulei. Tăiaţi pâinea transversal, puneţi sos, 1-2 cârnaţi şi în final muştar preparat în casă după reţeta de mai jos.

 

Pâine integrală:

Ingrediente:

1 kg de făină

– 100 g de germeni de grâu

– 100 g tărâţe de grâu

– 100 g făină de grâu inegrală

– 100 g grâu înmuiat

– 50 g seminţe de susan

– 50 g seminţe de in

– 2 linguri de lecitină de soia

– 5 linguri de ulei de porumb

– 1 – 2 linguri de sare

– 30 g drojdie

– apă caldă.

Mod de preparare:

Amestecaţi toate ingredientele uscate. Puneţi în centrul amestecului uleiul, lecitina şi drojdia dizolvată. Amestecaţi cu puţină făină, apoi lăsaţi-le să crească. După ce drojdia a crescut suficient, se adaugă apa caldă şi se frământă până ce are o consistenţă potrivită. Lăsaţi să crească. Frământaţi din nou şi formaţi pâinile. Lăsaţi din nou să crească. Se coace la cuptor la temperatură medie.

KETCHUP:

Ingrediente:

1 pahar cu pulpă de tomate (vezi pg. 132)

2 linguri de ulei

2 linguriţe de miere

1 linguriţă de sare

2 linguriţe de suc de lămâie

1 ceapă

2 grăunţi de usturoi

frunze de măghiran

o ramură de oregano.

 

Mod de preparare:

Bateţi totul în blender şi păstraţi la frigider.

 

MUŞTAR:

Ingrediente:

2 linguriţe de şofran

1 ceaşcă de maioneză de morcov (vzi reţeta de la pg. 127)

1 lingură cu suc de ceapă

1 lingură cu suc de lămâie

½ lingură de boia dulce

sare după gust

1 grăunte de usturoi

 

Mod de preparare:

Bateţi în blender toate ingredientele, mai puţin maioneza de morcov şi, în final, amestecaţi totul. Păstraţi la frigider.

(„Sănătate pentru milioane”, Pasquale Lemmo, pg. 138).

Pizza

pizza 1Pizza (blatul)

  • 300 g făină
  • 100 ml de ulei
  • 1/2 cub de drojdie
  • apă călduţă
  • sare  

Drojdia se dizolvă cu puţină apă şi sare, apoi se amestecă cu făina şi uleiul; se frământă cu apă şi se lasă puţin mai moale.

Se lasă să crească la căldură. Când s-a dublat volumul, se ia aluatul şi se întinde o foaie cât tava. Se aşază în tavă şi se înţeapă cu furculiţa în mai multe locuri, pe toată suprafaţa. Se lasă 10 minute la crescut, apoi se pune în cuptorul încălzit. După 15 minute se scoate din cuptor şi se pune sosul.

Sosul pentru pizza

3 cepe

2 ardei roşii

300 g ciuperci

300 ml ketchup

2 linguri cu boabe de porumb

1 lingură de măsline, tăiate felii

1 linguriţă de oregano

1 linguriţă de busuio

100 g tofu

Ceapa se taie solzi şi se pune la călit cu puţină apă şi sare. Se adaugă ardeii tocaţi feliuţe şi ciupercile tocate. După 15 minute se adaugă ketchup, oregano, cayenne şi busuioc, după care se ia de pe foc. Sosul se aşază peste aluat, apoi se presară măslinele şi porumbul. Tava se pune la cuptor şi se lasă 15 minute cu focul de sus, apoi se scoate și se rade deasupra tofu. (În loc de ciuperci se poate pune gluten tăiat feliuţe sau legume fierte.)

(„Sa gatim gustos, simplu și sănătos”, Gabriela Dima, pg. 152).

Sărmăluţe de cereale în frunze de spanac

Spanac

  1. – 2 căni de supă clară de legume
  2. – 2 linguri mari cu mei
  3. – 2 linguri mari cu hrişcă
  4. – 1 ceapă tocată mărunt
  5. – 2 linguriţe de Frugola
  6. – 4-5 fire de ceapă verde tăiată mărunt
  7. – 1 pumn de leurdă tăiată mărunt
  8. – 50 gr de ciuperci tăiate mărunt
  9. – frunze de spanac ceva mai mari
  10. – 2 căni pline cu suc de roşii
  11. – cimbru

Se macină nu foarte fin meiul şi hrişca şi se pun la fiert în supa de legume împreună cu ceapa tocată şi ciupercile. Când cerealele au fiert se amestecă cu verdeţurile, se iau de pe foc şi se for­mează sărmăluţe în foaia de spanac. Este bine ca frunzele de spanac bine spălate să le opărim puţin înainte, ca să se poată răsuci.

Se aşează într-un vas Jena, se toarnă deasupra sucul de roşii şi cimbrul, se mai pune puţină Frugola în sucul de roşii, se acoperă şi se fierb la foc mic, nu mai mult de 20 de minute. Se servesc cal­de cu sos de soia sau smântână din nuci caju.

Bineînţeles se pot face sărmăluţe şi din alte cereale măcinate la moara noastră casnică şi putem întrebuinţa şi alte frunze, ca frunzele de gulie, ştevie etc.

(„Hrana noastra, destinul nostru”, Mariana Ghezzo, pg. 157).

Spanacul – beneficii și propietăți

* Flavonoizii din spanac au efect anticancerigen
Cercetatorii au identificat 13 tipuri diferite de flavonoizi in spanac ce functioneaza ca antioxidanti si agenti anticancerigeni. Studiile au fost atat de convingatoare, incat cercetatorii au elaborat diverse extracte din spanac ce sunt folosite in studii controlate. Aceste extracte s-au dovedit eficiente in incetinirea diviziunii celulelor cancerului stomacal si in reducerea cancerului de piele si a celui de san.

* Caretenoizii din spanac combat cancerul de prostata
Un anumit tip de caretenoizi din spanac ajuta organismul sa lupte impotriva cancerului de prostata in doua feluri. Neoxantina (unul din caretonoizi) nu numai ca determina celule de cancer la ce afecteaza prostata sa se autodistruga, dar e si convertita in intestine in componente aditionale ce impiedica celulele canceroase sa se replice.

* Flavonoizii din spanac combat cancerul ovarian
Intr-un studiu efectuat din 1984 pana in 2002 s-a demonstrat ca femeile ce consuma regulat spanac au un risc cu 40% mai mic de a dezvolta cancer ovarian, datorita unui compus al acestei legume numit kemferol, fata de cele a caror alimentatie nu include aceasta substanta.

Stimuleaza sanatatea oaselor
Vitamina K furnizata din plin de spanac (o cana de spanac crud frunizeaza 200% din valoarea zilnica necesara este vitala pentru sanatatea oaselor. La asta se adauga continutul de calciu si magneziu care contribuie la acelasi lucru.

Protectie cardiovasculara
Atunci cand vorbim de arteroscleroza sau alte afectiuni cardiace, putine plante sunt comparabile cu spanacul in ceea ce priveste beneficiile. Acesta este o sursa excelenta de vitamina C si A, ambele fiind importante pentru efectul antioxidant ce duce la reducerea numarului de radicali liberi din organism. Impreuna, cele doua vitamine impiedica oxidarea colesterolului, preintampinand prin asta fixarea acestuia in vase sanguine unde poate produce pagube.
four hours later.

Beneficii gastrointestinale
Vitamina C si beta-carotenul din spanac ajuta la protejarea colonului de actiunea radicalilor liberi.

Nutrienti antiinflamatorii
Nutrientii din spanac sunt utili si in afectiunile in care inflamatiile joaca un rol important. De exemplu, astm, osteoartrita etc. sunt afectiuni ce implica inflamatii. Cum vitamina C, vitamina K si beta-carotenul au toate efecte antiinflamatorii, spanacul poate fi util in diminuarea simptomelor in unele cazuri. In plus, magneziul si riboflavina din spanac pot ajuta la diminuarea frecventei atacurilor migrenoase la persoanele care au probleme cu acestea.

Stimularea creierului
Cercetarile efectuate pe animale au descoperit ca spanacul ajuta la reducerea efectelor declinului in functiile cerebrale cauzat de inaintarea in varsta. Hranirea regulata a animalelor cu spanac au demonstrat o crestere semnificativa a capacitatii de a invata si a deprinderilor motorii.

* O vedere mai buna
Luteina, un carotenoid din spanac protejeaza impotriva afectiunilor oftalmologice precum cataracta si degenerarea maculara datorata inaintarii in varsta.

Efect energizant
Spanacul este o sursa excelenta de fier, un mineral important mai ales femeilor care mentrueaza intrucat este sunt mai expuse la carentele de fier. De asemenea, femeile insarcinate sau care alapteaza, copiii aflati in perioada de crestere au nevoie de o cantitate sportita de fier pe care o pot lua cu usurinta din spanac.

Ciorba de primavara

lobodaCiorbă de primăvară

  • 1/2 kg de urzici (spanac, ştevie, lobodă sau salată verde)
  • 2 cepe sau două legături de ceapă verde
  • 2 linguri de ulei
  • 2 linguri de orez
  • 300 g suc de roşii
  • sare
  • o legătură de leuştean sau mărar

Se curăţă, se spală şi se toacă ceapa, apoi se pune la fiert în 3 litri de apă care clocoteşte. Imediat se adaugă orezul ales şi spălat. Se curăţă verdeţurile, se aleg bine, se spală în multe ape şi se toacă. Se pun la fiert când orezul a început să crească. Se adaugă sare. Se dau câteva clocote, şi când ver­deţurile s-au fiert, se adaugă sucul de roşii şi uleiul. Se potriveşte de sare şi când este gata se adaugă le­uşteanul sau mărarul tocat mărunt. Se poate acri mai mult cu zeamă de lămâie sau bulion acru de zarzăre sau aguridă. Dacă se foloseşte cea­pă verde, aceasta se pune odată cu verdeţurile.

Ciorba de lobodă se face mai simplu, fără mult zarzavat, eventual doar 1-2 morcovi mici. Se pune ceapă şi puţin orez. Loboda roşie se taie mărunt şi se căleşte, înainte de a fi pusă la ciorbă, lăsând-o să fiarbă în zeama pe care şi-o lasă ea însăşi. Se adaugă la ciorbă când ceapa şi orezul sunt fierte.

(„Să mâncăm sănătos”, Daniela Picu, pg. 7).

Loboda – beneficii și propietăți

Loboda este o plantă erbacee anuală legumicolă cu valoare terapeutică, folosită încă din antichitate. Ea este cultivată prin grădini pentru cerinţe alimentare.
De asemenea, ea creşte şi sălbăticită pe lângă garduri, drumuri, locuri virane sau pârloage. Loboda este o plantă perfect adaptată la condiţiile de climă temperată, fiind foarte puţin pretenţioasă.

Planta este utilizată în special în bucătărie în salate, borşuri, ciorbe sau plăcinte şi ca remediu natural în medicina populară.

Planta conţine substanţă uscată, albumină, grăsimi, substanţe extractive neazotate, celuloză, vitamine, săruri minerale (potasiu, fosfor, calciu), pigmenţi clorofilieni şi carotenoizi.

Loboda are acţiune depurativă, diuretică, remineralizantă, emolientă, emetică, calmantă şi vitaminizantă. 

Sub formă de extract, sucuri sau fierturi din frunze, infuzie sau decoct din seminţe, loboda ajută la vindecarea afecţiunilor pulmonare, a durerilor de stomac, a afecţiunilor ginecologice, heptaice şi renale, iar sub formă de comprese sau cataplasme din frunze fierte sau tocate se pot trata diferite afecţiuni ale pielii,  în special pe leziuni purulente,  pentru a grăbi coacerea.

Chiftele de leurda

leurda1 kg leurdă

300 g cartofi

100 g pesmet

3 linguri de ulei

1 linguriţă de boia dulce

Sare, după gust

Leurda se opăreşte, apoi se toacă mărunt. Cartofii se curăţă şi se rad, apoi se amestecă cu leurda şi celelalte ingrediente.

Se coc în cuptorul încins, întorcându-se pe ambele părţi.

Timp de coacere 30 de minute (15 min. pe o parte şi 15 min. pe cealaltă parte) la 180o C.(„Rețete vegetariene pentru fiecre gust”, Retete servite și probate în restaurantul CRIS, pg. 106).

Caracteristicile plantei

Frunzele apar in lunile martie-aprilie, in functie de conditiile climatice ale zonei. Au forma oval-lanceolata, sunt late de 3-4 cm si lungi de peste 10 cm, cu doua nervuri paralele. Limbul este lucios, verde-intens iar petiolul, lung. Se pot confunda cu frunzele de lacramioare care apar cam in aceeasi perioada.
Tulpina florifera este inalta de 20-50 cm, fara noduri, aparuta dintr-un bulb de marimea arpagicului. Poarta flori mici, albe, grupate cate 5-20 intr-o inflorescenta umbeliforma. Inflorirea are loc in lunile mai-iunie. Recoltarea frunzelor tinere se face in lunile martie-aprilie (inainte de inflorire), iar bulbii se culeg la sfarsitul verii si toamna (lunile august-octombrie). Strivite in mana, frunzele au un puternic miros de usturoi.
Frunzele au componente asemanatoare cu cele ale usturoiului, predominand sulfura de alil, care imprima gustul si mirosul caracteristic tuturor speciilor din genul Allium. In plus, se mai gasesc carotenoizi, vitaminele A si C, levuloza, ulei eteric complex si saruri minerale de calciu, fier, fosfor, natriu, cupru.

Rol esential in curatirea sangelui

Proprietatile terapeutice ale leurdei reliefeaza, in primul rand, rolul depurativ, respectiv capacitatea de curatire a sangelui, ficatului, stomacului si intestinelor, mult mai activa decat usturoiul.
Pentru aceasta actiune, se recomanda ca, in fiecare primavara, sa se faca o cura de 4 saptamani, cu frunze proaspete (de remarcat ca, prin uscare, frunzele isi pierd din proprietati). In plus, sunt evidente efectele antiseptice, bactericide, antitoxice, diuretice, hemostatice, hipotensive, antisclerotice, vermifuge si stimulatoare ale peristaltismului intestinal si ale contractiilor uterine.

Clatite cu spanac si nuci

clatite 5clatite 4clatite 1clatite 2clatite 3Clatite cu spanac si nuci

Ingrediente:

  • 1/2 pahar de blender cu apă

  • 3 linguri de ulei

  • 2 linguri lecitină de soia

  • 2 grăunți de usturoi

  • 1/2 ceapă

  • 1 linguriță de sare

  • 1/2 pahar cu germeni de grâu

  • făină de grâu

    Mod de preparare a umpluturii:

    Căliți frunzele de spanac, tocate fin, cu usturoi, ceapă toctă, sare. Spre sfârșit se adaugă ulei și nuci pisate.

    Prepararea clătitelor:

    În blender se bat împreună cu apa toate ingredientele, mai puțin făina. Când totul se dizolvă se adaugă făina până ce totul devine o cocă moale. Clătitele se coc în tigaia de teflon (pentru început se înfierbântă bine tigaia, apoi se dă focul foarte mic). Se umplu cu umplutura din rețeta de mai sus. Se pot rula sau împături în sferturi. Se așeaxă pe un platou și se pun jumătăți de nucă printre ele. Se poate pune deasupra și un sos.

(„Sănătate pentru milioane”, Pasquale Lemmo, pg. 139).

Nucile… un miracol alimentar

Bogația mare de lipide sau substanțe grase, care sunt constituite în majoritate din acizi grași nesaturați; (acizii saturați nu depășesc 8-10 la sută). Nucile sunt bogate în special în acizi grași polinesaturați (72 la sută din totalul acizilor grași).

Conținutul în apă al fructelor uscate este moderat (20-40 la sută), față de cel al fructelor proaspete, care este de circa 85 la sută. Nivelul glucidelor este modest la fructele uscate: 5-7 la sută și circa 10 la sută la cele proaspete.

Aportul proteinic este superior celorlalte fructe, variind între 8 si 11 la suta. Aceste proteine conțin toți acizii aminați esențiali: meționinați

Aportul energetic deosebit este furnizat în proporție de 80 la sută de lipide: 525 kcal (2195 kjouli) în cazul nucilor proaspete. Concentrația mare de minerale și oligoelemente (2-2,6 g la 100 g de fructe).

Dintre minerale, valorile cele mai mari le are potasiul (690 mg la 100 g de nuci), fosforul (510 mg la 100 g de nuci). Urmeaza apoi magneziul (130 mg la 100 g de nuci) si calciul (44 mg la 100 g de nuci). Oligoelementele sunt și ele bine reprezentate: fier (2,4 mg la 100 g de nuci); zinc (intre 2,4 si 3,0 mg la 100 g) si cupru (0,21-0,31 mg).

Vitaminele sunt și ele bine reprezentate: vitamina E, (7 mg la 100 g de nuci); vitaminele din grupa B sunt de asemenea bine reprezentate, conținutul lor fiind de 2-10 ori mai ridicat decât în cazul celorlalte fructe. În schimb, provitamina A este prezentă în mică cantitate, la fel și vitamina C. Conținutul bogat în fibre (6,5 g la 100 gr nuci proaspete) constituite în majoritate din fibre solubile, mai ales din familia pectinelor).

Slata de spanac

SpanaculFrunzele de spanac se spală, se taie mărunt şi se amestecă cu frunze de salată verde, ridichi, ceapă verde, ulei, sare, zeamă de lămâie.

Se pot face şi alte combinaţii:

– spanac cu salată verde

– spanac cu ceapă tăiată rondele

– spanac cu păpădie

– spanac cu urzici

– spanac cu ceapă verde şi riidichi

(„Să mâncăm sănătos”, Daniela Picu, pg. 51).

Spanacul… aliment și tratament

Dietă – o cană de spanac conține aproximativ 20% din doza zilnică recomandată de fibrecare ajută la digestie, previnecnstipația, echilibreazăzahărul din sângeși oferă senzație de sațietate.

Cancer– flavonoidele sunt prezente din abundențăîn spanac. S-a dovedit că acestea încetinesc diviziunea celularăîn cazul cancerului de stomac și de piele. Mai mult, spanacul oferă o protecțieimportantăîmpotriva apariței cancerului agresiv de prostată.

Antiiinflamator– neoxantina și violaxantina sunt două epoxi xantofile prezente în cantități mari în compoziția spanacului, ce au rol antiinfalmator.

Antioxidanți– vitamina C, vitamina E, betacarotenul, manganul, zincul, seleniu sunt prezente în spanac. Toate acestea luptăîmpotriva apariției osteoporozei, aterosclerozeiși hipertensiunii arteriale.

Tensiune arterială – peptidele din spanac inhibă enzima de conversie a angiotensinei, reglând tensiunea arterială.

Vedere– luteina și zeaxantina sunt antioxdidanți, prezențiîn spanac, care au rolul de a proteja ochii de apariția cataracteidar și de degenerescența maculară legată de vârstă.

Imunitate– o cană de spanac conține peste 337 unități din doza zilnică de vitamina A, care nu doar protejează ci și întărește anumite puncte de intrare în corpul uman, cum ar fi membranele mucoase, tractul respirator, sistemul urinar și intesinal.

Piele– spanacul conținecantități mari de vitamina A care ajută la păstrareasănătății pielii, la menținereaumidității acesteia, luptândîmpotriva psoriazisului, keratinizării, acneei și chiar a ridurilor.

Oase– o cană de spanac fiert oferă organismului mai mult de 100% din doza zilnică recomandată de vitamina K ce poate preveni activarea excesivă a osteoclastelor dar care susține sinteza osteocalcinei, proteina esențială pentru menținereași creștereadensității oaselor umane.

Calcifiere– vitamina K este o componențăesențială a procesului numit carboxilare ce produce matricea de proteine gla ce previne formarea de calciu în țesuturi. O cană cu spanac luptăîmpotriva declanșării aterosclerozei, bolilor cardiovasculareși accidentelor vasculare cerebrale.

Funcția creierului și a sistemului nervosabundența de vitamina K din spanac contribue foarte mult la formarea unui sistem nervos sănătosși a funcției cerebrale prin furnizarea unei cantitățiesențiale a unui tip de grăsimeesențială pentru procesul producției tecii de mielină care se aflăîn jurul nervilor.

Salată de păpădie

Salată de păpădiesalata papadie

– 200 g frunze de păpădie

– 100 g suc de roşii

– 1 lingură de ulei

– 1 lingură cu tărâţe de grâu

– sare 

Se spală păpădia şi se taie fin. Se amestecă cu sucul de roşii, uleiul, tărâţele de grâu şi sarea.

(„Să gătim gustos, simplu și sănătos”, Gabriela Dima, pg. 175).

Salata de urzici

urzica1 mână de urzici

1 mână de păpădie, frunze

2 cepe verzi

2 ridichi

50 ml bulion de roşii

1 linguriţă ulei de măsline

Sare, după gust

Urzicile se spală bine după care se taie mărunt, se amestecă cu uleiul şi puţină sare după care se zdrobesc. Se adaugă păpădia spălată şi mărunţită, ceapa verde tăiată mărunt, ridichile tăiate, bulionul şi uleiul. Se amestecă bine.

(„Rețete vegetariene pentru fiecare gust”, Restaurantul Cris, pg. 137).

Salată de țelină și morcov

Salata de morcovi si telina

Salata de morcovi si telina

Salată de țelină și morcov
– 2 căni de ţelină rasă
– 2 căni de morcov ras
– 2 grăunţi de usturoi daţi prin presă
– 2 linguri făină de migdale sau alune sau nuci sau seminţe de dovleac sau susan sau floarea soarelui
– 1-2 rămurele de busuioc
– 1-2 rămurele de cimbru
– sucul de la jumătate de lămâie
– eventual 5 linguri lapte de soia
– frunze verzi de ceapă

Se prepară sosul din amestecul de făină din seminţe pe care o amestecăm împreună cu ierburile şi se toarnă peste ţelina şi morcovul ras.

(„Hrana noastră, destinul nostru”, autor Mariana Ghezzo, pg. 118).