Trebuie să mulțumim totdeauna lui Dumnezeu pentru voi, fraților, cum se cuvine, pentru că credința voastră merge mereu crescând. (2 Tesaloniceni 1:3)
Este absolut necesar, pentru aceia care cred adevărul, să progreseze permanent, să crească până la statura de bărbați și femei în Hristos Isus. Nu este timpul pentru apostazie și indiferență. Fiecare persoană trebuie să aibă o experiență vie în lucrurile lui Dumnezeu. Înrădăcinați-vă bine în credință, astfel încât, făcând totul, să puteți sta cu o încredere neșovăitoare în Dumnezeu în timpul ce va încerca lucrarea și caracterul fiecărui om. Dați curs puterilor voastre în lucrurile spirituale, până când veți putea aprecia lucrurile adânci ale Cuvântului lui Dumnezeu și veți putea progresa din putere în putere.
Sunt mii aceia care pretind că au lumina adevărului, dar care nu fac niciun pas de înaintare. Ei nu au o experiență vie, cu toate că au avut toate avantajele posibile. (…) Cuvântul lui Dumnezeu le oferă libertate spirituală și iluminare acelora care le caută cu toată seriozitatea. Aceia care acceptă promisiunile lui Dumnezeu și acționează pe baza lor cu o credință vie vor avea lumina cerului în viața lor. Ei vor bea din fântâna vieții și îi vor duce și pe alții la apele care le-au răcorit propriile suflete. (…)
Roadele îndoielii nu sunt de dorit. O, priviți în jurul vostru și vedeți ce dezastru a făcut cel rău! Rătăcirea, minciuna și erezia au ținut mare petrecere în inimile înșelate ale oamenilor. Secol după secol, vrăjmașul și-a repetat cu succes tot mai mare experimentele, deoarece, în ciuda tristelor istorii de viață ale celor care s-au dus în întuneric, așa cum moliile zboară în foc, și oamenii dau buzna în înșelăciuni dezastruoase, pregătite de el ca să-i prindă în cursă. (…) „Cerul și pământul vor trece“, dar „Cuvântul Domnului rămâne în veac“ și credința neșovăitoare în Cuvântul Său este singura credință care va rezista prin toate pericolele zilelor din urmă. (Review and Herald, 10 ianuarie 1888)