Ca să nu mai fim copii, plutind încoace și încolo, purtați de orice vânt de învățătură, prin viclenia oamenilor și prin șiretenia lor în mijloacele de amăgire, ci, credincioși adevărului, în dragoste, să creștem în toate privințele, ca să ajungem la Cel ce este Capul, Hristos. (Efeseni 4:14,15)
Nu vă puteți slăbi propria influență și poziție mai mult decât atunci când încercați să vă slăbiți unul pe altul. (Letter 16, 1886)
Încrederea voastră în frați să crească permanent, deoarece atunci când gândiți rău vorbiți rău. În felul acesta vă faceți rău singuri și vă slăbiți singuri, când, de fapt, ar trebui să fiți tari în Dumnezeu. (Letter 182, 1901)
Nu este partea noastră aceea de a măsura acțiunile altora sau de a le critica lipsurile. Dumnezeu nu ne-a făcut purtătorii păcatelor altora. În vizorul propriu trebuie să fim noi înșine. Cu cât este mai categorică lucrarea pocăinței și a reformei în propria voastră viața, cu atât mai puțin vom vedea ce e de criticat la alții. Greșim atunci când ne măsurăm cu defectele pe care le vedem în alții. Dumnezeu nu procedează așa. El înțelege împrejurările vieții fiecăruia și judecă ființa umană după oportunitățile pe care fiecare le-a avut pentru desăvârșirea caracterului creștin. El ia în considerare ocaziile de care a avut parte agentul omenesc în vederea dobândirii unei cunoașteri a lui Dumnezeu și a adevărului Său. Cel care evaluează corect Legea lui Dumnezeu nu va compara caracterul său cu caracterul altora. El va judeca viața sa în raport cu Legea cea sfântă a lui Dumnezeu. (…)
În învățătura Sa dată ucenicilor, Mântuitorul arăta cât de radicală, totală, trebuie să fie lucrarea de eradicare a răului. „Dacă (…) ochiul tău cel drept te face să cazi în păcat”, declara El, „scoate-l și leapădă-l de la tine.”
Noi trebuie să progresăm continuu în desăvârșirea caracterului creștin, astfel încât să nu mai fim „copii, plutind încoace și încolo, purtați de orice vânt de învățătură, (…) ci, credincioși adevărului în dragoste, să creștem în toate privințele, ca să ajungem la Cel ce este Capul, Hristos.” (Youth’s Instructor , 11 februarie 1908) Dezvoltarea este o lucrare continuă. (Mărturii, vol. 4, p. 367)