Dincolo de scenele vieţii

„Voi duce pe orbi pe un drum necunoscut de ei, îi voi povăţui pe cărări neștiute de ei; voi preface întunericul în lumină înaintea lor și locurile strâmbe în locuri netede; iată ce voi face și nu-i voi părăsi.” Isaia 42:16

În ananele istoriei omeneşti creşterea naţiunilor, înălţarea şi căderea imperiilor, apar ca fiind dependente de voinţa şi dibăcia omului. Aspectul evenimentelor, pare în mare măsură să fie determinat de puterea, ambiţia sau capriciul lui. Dar în Cuvântul lui Dumnezeu cortina e dată la o parte şi atunci vedem, înapoia, deasupra şi în toată întinderea oricărei înaintări sau dări înapoi a intereselor, puterii şi pasiunilor omeneşti, cum trimişii Celui Atotmilostiv împlinesc în mod tăcut şi liniştit, toate îndrumările voinţei Lui…

În mijlocul luptei şi freamătului naţiunilor, Acela care tronează deasupra fiecărui individ conduce întâmplările de pe pământ. Fiecărei naţiuni şi fiecărui individ Dumnezeu i-a stabilit un loc în marele Său plan.

Oamenii şi naţiunile sunt măsuraţi cu firul cu plumb în mâinile Aceluia care nu greşeşte. Toţi îşi decid soarta prin propria lor alegere, iar Dumnezeu îi conduce pe toţi pentru îndeplinirea scopurilor Sale.

Istoria pe care marele Eu Sunt a însemnat-o în Cuvântul Său, unind inel după inel în lanţul profetic, de la veşnicia din trecut la veşnicia din viitor, ne spune unde suntem azi în scurgerea veacurilor şi la ce ne putem aştepta în timpul ce urmează.

Tot ce profeţia a prezis că se va întâmpla, până acum, a fost însemnat pe paginile istoriei şi putem fi siguri că tot ce a fost prezis pentru timpul viitor se va împlini cu exactitate.

Avem nevoie să cercetăm împlinirea scopurilor lui Dumnezeu în istoria naţiunilor şi să putem aprecia la adevărata lor valoare lucrurile văzute şi lucrurile nevăzute, ca să putem învăţa care este adevăratul scop al vieţii; pentru ca, văzând lucrurile prezentului în lumina veşniciei, să le dăm cea mai valoroasă şi mai nobilă utilizare. ²⁶