„Sfinţiţi Sabatele Mele, căci ele sunt un semn între Mine şi voi, ca să ştiţi că Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru!”. Ezechiel 20:20
„Mari binecuvântări sunt cuprinse în ținerea Sabatului și Dumnezeu dorește ca ziua de Sabat să fie pentru noi o zi de bucurie. A fost mare bucurie și cu prilejul instituirii Sabatului. Dumnezeu a privit cu satisfacție la lucrările mâinilor Sale. Toate lucrurile pe care le-a făcut El le-a declarat ca fiind „foarte bune”. (Geneza 1, 31.) Cerul și Pământul au fost umplute de bucurie. „Stelele dimineții izbucneau în cântări de bucurie, și toți fii lui Dumnezeu scoteau strigăte de veselie”. (Iov 38, 7.) Cu toate că păcatul a pătruns în lume pentru a strica lucrarea Lui desăvârșită, Dumnezeu încă ne dă Sabatul, ca o dovadă că Cineva Atotputernic, nemărginit în bunătate și îndurare, a creat toate lucrurile. Părintele nostru ceresc dorește ca prin ținerea Sabatului să se păstreze între oameni o cunoaștere a Lui. El dorește ca Sabatul să ne îndrume mintea către El, ca fiind adevăratul și viul Dumnezeu, și că, prin cunoașterea Lui, noi să putem avea viață și pace.
Pentru aceia care respectă ziua Sa sfântă, Sabatul este un semn că Dumnezeu îi recunoaște ca popor al său ales. Sabatul este o garanție că El va îndeplinii față de ei legământul Său. Orice suflet care primește semnul guvernării lui Dumnezeu se așează sub legământul cel veșnic, dumnezeiesc, el se prinde de lanțul de aur al ascultării, fiecare verigă a acestui lanț fiind o făgăduință.” 6M 350.