„Acum, vă sfătuiesc să fiți cu voie bună.” (Faptele apostolilor 27: 22)
Isus a trăit într-o casă țărănească și Și-a îndeplinit cu credincioșie și voioșie partea în purtarea poverilor familiei. (…)
Isus a pus tact și voie bună în lucrarea Sa. Se cere multă răbdare și spiritualitate pentru a aduce religia Bibliei în viața de familie și în activitatea zilnică, pentru ca în ocupațiile vremelnice ochiul să rămână ațintit numai la mărirea lui Dumnezeu. Și în această privință, Hristos a fost un ajutor. El n-a fost niciodată atât de împovărat de grijile lumești, încât să nu aibă timp să Se ocupe de lucrurile cerești. Deseori Își exprima bucuria inimii, cântând psalmi și melodii cerești. Deseori, locuitorii din Nazaret Îi auzeau vocea înălțându-se în laude și mulțumiri către Dumnezeu. El Își menținea legătura cu cerul prin cântec, iar când tovarășii Săi se plângeau de oboseala muncii, erau înviorați de sublimele melodii ieșite de pe buzele Sale. Imnurile Sale de laudă păreau că îi izgonesc pe îngerii cei răi și, asemenea fumului de tămâie, umpleau locul cu mireasma lor. (Hristos, Lumina lumii/Viața lui Iisus, pp. 72–73)
Nu vă frământați și nu vă necăjiți atunci când vi se cere să aduceți la îndeplinire vreo sarcină, ci purtați cu voioșie micile poveri. (…) Ele nu sunt altceva decât îndatoriri clare, de fiecare zi, ce țin de familie, și, deși poate vă par mici și neînsemnate, totuși cineva trebuie să le facă. Dacă vă ocupați de ele fără întârziere și cu o inimă veselă pentru că faceți ceva pentru a ușura povara părinților voștri, atunci veți fi o binecuvântare în familie. Nu știți cât de mult bine puteți face având întotdeauna o înfățișare veselă și radioasă și căutând ocazii de a ajuta. (…) Zi de zi, clădiți pentru veșnicie. Modelați-vă caracterul după modelul divin! Țeseți în el toată bunătatea, ascultarea plină de atenție, sârguința și iubirea de care puteți da dovadă! (…) Cultivați compasiunea imediată; să aveți întotdeauna o față voioasă și fericită și să fiți întotdeauna gata să le dați o mână de ajutor celor ce au nevoie de ajutorul vostru! (…) El [Dumnezeu] va înregistra cu credincioșie orice faptă făcută spre slava Sa. (…) Și în mare zi a socotelilor finale veți primi o glorioasă răsplătire. (Youth’s Instructor, 24 septembrie 1844)