„Totuși pentru noi nu este decât un singur Dumnezeu: Tatăl, de la care vin toate lucrurile și pentru care trăim și noi; și un singur Domn: Isus Hristos, prin care sunt toate lucrurile și prin El și noi.” 1 Corinteni 8:6
Dumnezeu este Tatăl nostru, milos şi compătimitor şi fiecare copil care crede în El, este obiectul grijii Sale deosebite. ¹
El [Isus]… Se referea la Conducătorul Universului, folosind un nume nou, Tatăl nostru. ²
Folosirea acestui nume când vorbim cu Dumnezeu sau despre El, este un semn al încrederii noastre faţă de El şi o garanţie a raportului şi a înrudirii Sale cu noi. Folosind acest Nume, când rugăm pe Dumnezeu pentru binecuvântarea Sa, răsună ca o muzică în urechile Sale…
El ne invită să avem o mai mare încredere în El, decât are un copil în tatăl său pământesc. Părinţii iubesc pe copiii lor, dar iubirea lui Dumnezeu este mult mai mare, mai largă şi mai profundă decât poate fi vreodată iubirea omenească. ³
O astfel de descriere a lui Dumnezeu nu a fost dată lumii niciodată, de nici o religie, decât de cea din Biblie. Păgânismul învaţă pe oameni să privească Fiinţa Supremă, mai mult ca pe un obiect de groază decât de iubire – ca pe o fiinţă înfiorătoare, care trebuie îmblânzită prin jertfe, în loc să o vadă ca pe un Tată, care revarsă asupra copiilor Săi darul iubirii Sale…
Nu poziţia pământească, nici naşterea sau naţionalitatea, nici privilegiile religioase, nu ne recomandă pe noi ca membrii ai familiei divine, ci numai iubirea – o iubire care îmbrăţişează întreaga omenire… A fi amabili faţă de cei nemulţumitori şi răi, a face bine în mod dezinteresat, acestea sunt semnele de recunoaştere ale familiei împărăteşti a cerului, dovezi sigure prin care fiii Celui Prea Înalt îşi dau pe faţă poziţia lor solemnă. ⁴