Lupta forțelor nevăzute

„Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii şi sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii care sunt în locurile cereşti.” (Efeseni 6:12).

Domnul ar vrea să ne trezească minţile în ceea ce priveşte îngerii răi. Hristos nu ne spune despre pericolul ce ne ameninţă din partea atacurilor duşmanului apostaziat, fără să ne asigure puterea pentru a rezista fiecărui atac. Agenţii îngereşti atât buni, cât şi răi se silesc să stăpânească şi orice influenţă ce se exercită, trebuie cercetată cu grijă. (MS., pg. 78, 1905).

Satan este întotdeauna în alertă pentru a înşela şi a duce în rătăcire. El face uz de orice vrăjitorie pentru a atrage pe om în calea largă a neascultării. El lucrează la a amesteca simţurile cu sentimentele false, a îndepărta punctele de reper punând inscripţii false pe indicatoarele pe care Dumnezeu le-a pregătit pentru a indica drumul corect. Fiinţe cereşti sunt desemnate să-şi îndeplinească lucrarea lor de slujire, de conducere, de veghere şi de stăpânire asupra acelora ce vor moşteni mântuirea, deoarece aceşti agenţi răi se silesc să eclipseze orice rază de lumină din suflet. Nimeni nu trebuie să dispere din cauza înclinaţiilor spre rău moştenite, dar când Duhul lui Dumnezeu convinge asupra păcatului, cel greşit trebuie să se pocăiască, să-şi mărturisească şi să părăsească păcatul. Santinelele credincioase veghează pentru a conduce sufletele pe cărarea dreaptă. (6 CB., pg. 1120).

Minţile oamenilor sunt stăpânite fie de îngeri decăzuţi, fie de îngerii lui Dumnezeu. Minţile noastre sunt date fie sub stăpânirea lui Dumnezeu, f ie sub controlul puterilor întunericului; şi va fi bine să ne întrebăm unde stăm noi astăzi – sub stindardul însângerat al Prinţului Emanuel sau sub drapelul negru al puterilor întunericului. (6 CB., pg. 1120).

Atâta timp cât poporul lui Dumnezeu îşi păstrează credincioşia faţă de El, atâta timp cât ei se lipesc cu credinţă vie de Isus, ei sunt sub protecţia îngerilor cereşti şi lui Satan nu i se va permite să-şi exercite asupra lor arta sa diabolică, spre distrugere. (RH. 19 noiembrie 1908).

Cea mai mare bucurie pentru îngerii din cer, este de a răspândi protecţia dragostei lor gingaşe, asupra sufletelor care se întorc la Dumnezeu. (7 CB., pg. 922).