„Moabul era netulburat din tinerețea lui și se odihnea fără teamă pe drojdiile lui, nu era turnat dintr-un vas în altul și nu era dus în robie. De aceea i s-a păstrat gustul și nu i s-a schimbat mirosul.”(Ieremia 48:11)
Un om poate refuza să asculte sfatul și mustrările lui Dumnezeu. El poate alege să ia în propriile mâini ajustarea comportamentului său. (…) Asemenea lui Moab, care a refuzat să fie schimbat, transformat. (…) El a refuzat să-și corecteze trăsăturile de caracter rele, deși Dumnezeu i-a arătat clar ce trebuia să facă, privilegiile și ocaziile sale, precum și progresul care trebuia făcut. Cerea prea multă bătaie de cap să o rupă cu vechile cărări sau să-și schimbe ideile și metodele. „De aceea i s-a păstrat gustul.” El a rămas atașat de defectele lui. (Letter 10, 1897)
Sunt mulți care nu sunt satisfăcuți cu lucrarea pe care le-a dat-o Dumnezeu de făcut. Ei nu sunt mulțumiți să-I slujească în mod plăcut în locul pe care El l-a stabilit pentru ei sau să facă fără să se plângă lucrarea pe care El a așezat-o în mâinile lor. Putem să fim nemulțumiți de modul în care ne îndeplinim datoria, dar nu trebuie să fim nemulțumiți de datorie, în sine, pentru că…, în providența Sa, Dumnezeu așază înaintea ființelor omenești o lucrare de făcut care va fi asemenea unui medicament pentru mintea lor bolnavă. (…) Pe unii, El îi așază acolo unde disciplina relaxată și îngăduința de sine nu vor deveni capcane pentru ei, acolo unde vor învăța să aprecieze valoarea timpului și să-l folosească cel mai bine și în modul cel mai înțelept.
Sunt unii care doresc să fie o putere conducătoare, dar care au nevoie de sfințirea supunerii. (….) Ei sunt pregătiți pentru a ocupa locul în care calitățile lor, disciplinate, îi vor face de cel mai mare ajutor. Pe unii, Dumnezeu îi instruiește aducând asupra lor dezamăgiri și aparente eșecuri. Scopul Său este ca ei să învețe să stăpânească dificultățile. (…)
Mulți nu știu cum să lucreze pentru Dumnezeu nu pentru că nu ar trebui să știe, ci pentru că ei nu sunt dispuși să se supună procesului de instruire pe care li l-a pregătit El. Despre Moab se spune că s-a prăbușit pentru că, după cum declară Cuvântul, „era netulburat [trăia comod – n.r.] din tinerețea lui”. (Manuscript 79, 1903)