Prietenul păcătosului

„Cine își face mulţi prieteni, îi face spre nenorocirea lui, dar este un prieten care ţine la tine mai mult decât un frate.” Proverbele 18:24

Isus este prietenul păcătosului, inima Lui oricând e deschisă, oricând simţitoare la durerea omenească; El are toată puterea, atât în cer cât şi pe pământ. ⁷

În persoana lui Hristos zărim pe Dumnezeul veşnic angajat într-o acţiune de nemărginită milă pentru omul căzut. ⁸

Hristos a venit în acestă lume pentru a arăta că primind putere de sus, omul poate duce o viaţă nepătată…

El a putut spune oricui a vrut: „Urmează-Mă” şi Cel căruia i s-a adresat, s-a ridicat şi L-a urmat. Farmecul lumii vrăjite a fost rupt. La sunetul glasului Său, spiritul lăcomiei şi al ambiţiei a părăsit inima, iar oamenii s-au ridicat, gata pentru a-L urma pe Mântuitorul…

El n-a trecut pe lângă nici un suflet, oricât de fără valoare ar fi fost el, fără să caute să folosească remediul vindecător pentru oricare suflet… El a căutat să trezească speranţă în cele mai aspre şi nepromiţătoare suflete, aşezându-le înainte asigurarea că pot deveni nevinovate şi inocente, ajungând la un asemenea caracter, care ar dovedi că sunt copii ai lui Dumnezeu.

Adesea El a întâlnit pe acei care au ajuns sub stăpânirea lui Satan şi care n-aveau nici o putere pentru a scăpa din cursa lui. Unui astfel de om, descurajat, bolnav, ispitit şi căzut, Isus i-a adresat cuvinte de o mai gingaşă compasiune, cuvinte de care avea nevoie şi care puteau fi înţelese. Alteori i-a întâmpinat pe cei care duceau o luptă strânsă cu vrăjmaşul sufletelelor. Pe aceştia i-a încurajat să persevereze, asigurându-i că vor birui, pentru că îngerii lui Dumnezeu erau de partea lor şi aveau să le dea biruinţă. ⁹

Singurul fără păcat compătimeşte slăbiciunea păcătosului…

Oamenii urăsc păcătosul în timp ce iubesc păcatul. Hristos urăşte păcatul, dar iubeşte pe păcătos. Acesta va fi spiritul tuturor celor care-L urmează. Dragostea creştină este înceată la mânie, repede se căieşte, gata să ierte, să încurajeze, să aşeze pe cel rătăcit pe calea sfinţeniei şi să-i călăuzească paşii pe ea. ¹⁰