„Căci întristările noastre de o clipă lucrează pentru noi tot mai mult o greutate veşnică de slavă.” – 2 Corinteni 4:17
În timp ce Dumnezeu n-a făgăduit poporului Său scutirea de încercări şi greutăţi, El a făgăduit ceva ce este cu mult mai de preţ. El a spus: „Şi puterea ta să țină cât zilele tale.” (Deut. 33,25). Dacă sunteţi chemaţi să treceţi prin cuptorul de foc din pricina Numelui Său, Isus va fi alături de voi, aşa cum a fost şi cu cei trei credincioşi în Babilon. Aceia care iubesc pe Răscumpărătorul lor se vor bucura de fiecare ocazie de a lua parte împreună cu El la umilire şi ocară. lubirea pe care o au față de Domnul lor face ca suferinţa pentru Numele Lui să fie dulce.
În toate veacurile Satana a prigonit pe poporul lui Dumnezeu. El i-a chinuit şi i-a dat morții, dar în moarte ei au ajuns biruitori. Ei au descoperit prin credinţa lor statornică pe Cineva mai puternic decât Satana. Satana putea să chinuiască şi să ucidă trupul, dar el nu se putea atinge de viaţa care era ascunsă cu Hristos în Dumnezeu. El putea să-i arunce în închisori, dar nu putea să încătuşeze spiritul. Ei puteau să privească dincolo de întuneric şi să vadă slava, spunând: ,,Eu socotesc că suferinţele din vremea de acum nu sunt vrednice să fie puse alături cu slava viitoare, care are să fie descoperită față de noi.” (Rom.8,18).
Biserica lui Dumnezeu, urâtă şi persecutată de lume, este educată şi disciplinată în şcoala lui Hristos. Pe pământ,ei umblă pe calea cea strâmtă şi sunt curățiți în cuptorul suferinţei. Ei urmează pe Hristos în lupte dârze, rabdă tăgăduirea de sine şi simt amarnice dezamăgiri, dar experienţa lor chinuitoare îi învaţă vina şi nenorocirile aduse de păcat şi privesc la el cu groază. Fiind părtaşi la suferinţele lui Hristos, ei sunt sortiți să fie părtaşi al slavei Sale. În viziunea sfântă, profetul a văzut triumful poporului lui Dumnezeu. El zice: „Şi am văzut ca o mare de sticlă amestecată cu foc; şi pe marea de sticlă, cu alăutele lui Dumnezeu în mână, stăteau biruitorii fiarei… Ei cântau cântarea lui Moise, robul lui Dumnezeu şi cântarea Mielului.” Apoc. 15,2-3. (C.M.F./35)..