Umanitatea lui Hristos, un lănțișor de aur

„Căci n-avem un Mare Preot care să n-aibă milă de slăbiciunile noastre, ci Unul care în toate lucrurile a fost ispitit ca şi noi, dar fără păcat.” (Evrei 4:15).

Supunerea şi biruinţa lui Hristos au fost acelea ale unei ființe umane adevărate. În învăţăturile noastre, facem multe greşeli din cauza înţelegerii eronate a naturii umane a Domnului nostru. Când atribuim naturii Sale umane o putere, care nu este posibil unui om s-o aibă în conflictele sale cu Satan noi stricăm deplinătatea umanităţii Sale. Puterea şi harul atribuite Lui, El le acordă tuturor celor ce le primesc prin credinţă.

Ascultarea lui Hristos faţă de Tatăl Său a fost aceeaşi ascultare care se cere din partea omului. Omul nu poate birui ispiteie lui Satan fără puterea divină manifestată prin el. Tot aşa şi cu Isus Hristos. El a putut să apuce puterea divină. El nu a venit în lumea noastră pentru a arăta ascultarea unui Dumnezeu mai mic, faţă de Unul mai mare, ci a venit ca un om ca să asculte de Legea Sfântă a lui Dumnezeu şi-n acest fel El este modelul nostru. Domnul Isus a venit în lumea noastră nu ca să descopere ce poate un Dumnezeu să facă, ci ceea ce un om ar putea face prin credinţă în puterea lui Dumnezeu de a ajuta în orice împrejurare critică. Prin credinţă, omul trebuie să fie un părtaş al naturii divine şi să biruiască orice ispită de care este asaltat.

Acum Domnul cere ca orice fiu şi fiică ai lui Adam, prin credinţa în Isus Hristos, să-I servească Lui, în natura pe care o avea acum Domnul Isus a construit un pod peste prăpastia făcută de păcat. El a legat cerul cu pământul şi pe omul mărginit cu Dumnezeul nemărginit. Isus, Răscumpărătorul lumii, a putut să ţină poruncile lui Dumnezeu numai în acelaşi fel în care le poate păzi şi omul.” (7 CB., pg. 929).

Noi nu trebuie să-i servim lui Dumnezeu ca şi cum n-am fi oameni, ci în natura pe care o avem, care a fost răscumpărată de Fiul lui Dumnezeu, prin neprihănirea lui Hristos vom sta înaintea lui Dumnezeu, iertaţi ca şi cum n-am fi păcătuit niciodată.” (5 CB., pg. 1142).

Umanitatea Fiului lui Dumnezeu este totul pentru noi. Ea este lănţişorul de aur, care leagă sufletele noastre de Hristos şi prin Hristos de Dumnezeu. (1 SM, pg. 244).