„El care este oglindirea slavei Lui și întipărirea Ființei Lui și care ține toate lucrurile cu Cuvântul puterii Lui, a făcut curațirea păcatelor și a șezut la dreapta Măririi în locurile prea înalte.” – Evrei 1:3
Cine este Hristos? El este singurul Fiu născut al viului Dumnezeu. Pentru Tatăl, El este asemenea unui cuvânt ce exprimă gândul – ca un gând ce se face auzit. Domnul Hristos este Cuvântul lui Dumnezeu. Domnul Hristos a spus lui Filip: „Cine M-a văzut pe Mine a văzut pe Tatăl.” (loan 14,9) Cuvintele Sale erau ecoul cuvintelor lui Dumnezeu. Domnul Hristos era întipărirea lui Dumnezeu, strălucirea slavei Sale, expresia chipului persoanei Sale. (YI/28 iunie 1894).
Ca fiinţă personală, Dumnezeu S-a descoperit pe Sine în Fiul Său Isus, strălucirea slavei Tatălui şi „întipărirea Fiinţei Lui” (Evr. 1,3), ce a fost pe pământ asemenea unui om. El a venit pe pământ ca Mântuitor personal. Ca Mântuitor personal, El S-a înălţat la cer. Ca Mântuitor personal, El mijloceşte în curţile cereşti. Înaintea tronului lui Dumnezeu, El slujeşte în favoarea noastră ca Unul ,,care semăna cu Fiul omului.” – Apoc. 1,13.
Hristos, Lumina lumii, Şi-a acoperit splendoarea strălucitoare a divinităţii Sale şi a venit să trăiască ca om între oameni pentru ca ei să poată să cunoască pe Creatorul lor fără să fie nimiciţi…, Domnul Hristos a venit ca să învețe fiinţele omeneşti ceea ce Dumnezeu doreşte ca ele să cunoască. În cerurile înalte, pe pămînt, în adâncul oceanului, noi vedem lucrarea mânilor lui Dumnezeu. Toate lucrurile create dau mărturie despre puterea Sa, despre înţelepciunea şi iubirea Sa. Dar nu de la stele, de la ocean sau de la cascade putem noi să învăţăm despre personalitatea lui Dumnezeu, aşa cum este El descoperit în Hristos. (8T/265).
Milostiv, plin de compasiune, înțelegător, totdeauna atent faţă de alţii, El a reprezentat caracterul lui Dumnezeu şi a fost întotdeauna angajat în slujirea omului şi a lui Dumnezeu… Aşa cum Domnul Hristos a fost în natura umană, tot astfel doreşte Dumnezeu să fie urmaşii Săi. În puterea Sa, noi trăim viaţa de curăţie şi demnitate, aşa cum a trăit şi Mântuitorul nostru. (8T/286, 289).