În Locul Sfânt

„Şi a intrat odată pentru totdeauna în Locul prea Sfânt, nu cu sânge de ţapi și de viţei, ci cu însuși sângele Său, după ce a căpătat o răscumpărare veșnică.” Evrei 9:12

În primăvara anului 31, Hristos, adevărata Jertfă, a fost jertfit pe Calvar. ²⁹

Când Hristos a strigat pe cruce: „S-a sfârşit”, perdeaua din templu a fost despicată în două. Această perdea era semnificativă pentru naţiunea iudaică. Era făcută din cel mai scump material, din purpură şi aur şi era de o lungime şi lăţime deosebită. În momentul în care Hristos Şi-a dat duhul, în templu existau martori care au văzut materialul greu şi tare, rupt de mâini nevăzute, de sus până jos. Acest act semnifica în faţa universului ceresc şi a unei lumi corupte prin păcat, că o cale nouă şi vie a fost deschisă neamului căzut şi că tot serviciul jertfelor s-a încheiat în acea mare jertfă a Fiului lui Dumnezeu. ²⁹

În moartea Fiului lui Dumnezeu, tipul a întâlnit antitipul… Drumul spre Sfânta Sfintelor este deschis. O cale nouă şi vie este pregătită pentru toţi. Omenirea păcătoasă, întristată, nu mai are nevoie să aştepte venirea Marelui Preot. De aici înainte, Mântuitorul avea să îndeplinească rolul de preot şi mijlocitor în Sfânta Sfintelor. Acolo este sfârşitul tuturor darurilor şi jertfelor pentru păcat. Fiul lui Dumnezeu vine aşa cum zice Cuvântul Său: „Iată-Mă (în sulul cărţii este scris despre Mine), vin să fac voia Ta, Dumnezeule.” „Cu Însuşi sângele Său a intrat El” „odată pentru totdeauna în Locul Prea Sfânt, după ce a căpătat o răscumpărare veşnică pentru noi!” Evrei 10:7; 9:12. ³⁰

Duhul Sfânt care S-a pogorât în ziua Cincizecimii a îndreptat minţile ucenicilor de la sanctuarul pământesc la cel ceresc, unde Isus a intrat cu propriul Său sânge, pentru a revărsa asupra ucenicilor Săi avantajele ispăşirii Sale. ³¹

Ochii oamenilor au fost îndreptaţi spre adevărata jertfă pentru păcatele lumii. Preoţia pământească s-a terminat; dar noi privim la Isus, slujitorul noului legământ. ³²

Fratele mai mare al neamului nostru se află pe tronul veşnic. ³³