Adevărata căinţă pentru păcat

„Pocăiţi-vă și întoarceţi-vă la Dumnezeu pentru ca să vi se șteargă păcatele, ca să vină de la Domnul vremurile de înviorare.” Faptele Apostolilor 2:19

Condiţiile pentru a avea mila lui Dumnezeu sunt simple, drepte şi echitabile. Domnul nu ne cere să facem lucruri grele pentru a ni se ierta păcatele. Nu e nevoie să facem lungi şi obositoare pelerinaje sau să îndurăm penitenţe groaznice pentru a ne recomanda sufletele Dumnezeului din cer, sau să ispăşim păcatele noastre; ci cel care mărturiseşte şi părăseşte păcatul lui va găsi milă. ¹

Pocăinţa înseamnă părere de rău pentru păcat şi lepădarea acestuia. Noi nu vom renunţa la păcat dacă nu vedem păcătoşenia lui; până ce nu am lepădat păcatul din inimă, nu va fi o schimbare adevărată în viaţă. ²

O rază din slava lui Dumnezeu, o licărire din curăţia lui Hristos, pătrunzând în suflet, descoperă în mod distinct orice pată de murdărie şi lasă descoperite nedesăvârşirile şi defectele caracterului omenesc; scoate în evidenţă dorinţele nesfinţite, infidelitatea inimii, necurăţia buzelor. Faptele de neascultare ale păcătosului, prin care el desconsideră Legea lui Dumnezeu, sunt arătate vederii sale, iar spiritul lui este copleşit şi umilit sub influenţa Duhului pătrunzător al lui Dumnezeu. ³

Lacrimile de pocăinţă nu sunt altceva decât picăturile de ploaie care preced strălucirea soarelui sfinţeniei. Această tristeţe anunţa o bucurie care va fi un izvor viu în suflet. „Recunoaşte-ţi numai nelegiuirea, recunoaşte că ai fost necredincioasă Domnului Dumnezeului tău”. „Nu voi arunca privire întunecoasă asupra voastră, căci sunt milostiv” Ieremia 3:13. „Celor întristaţi din Sion”, El s-a hotărât să le dea o „cunună împărătească, în loc de cenuşă, un untdelemn de bucurie în locul plânsului, o haină de laudă în locul unui duh mâhnit” Isaia 61:3. ⁴