Izvorul vieţii

„Căci la Tine este izvorul vieţii, prin lumina Ta vedem lumina.” Psalmii 36:9

Toate fiinţele create trăiesc prin voia şi puterea lui Dumnezeu. Ele sunt vase dependente de viaţa lui Dumnezeu. De la serafimul cel măreţ, la fiinţa cea mai umilă, toţi se adapă din Izvorul vieţii. ¹³

Tinerii trebuie să înţeleagă adâncimea adevărului fundamental al afirmaţiei Biblice, care spune că Dumnezeu „este izvorul vieţii.” Nu numai că El este originea a tot, dar El este viaţa oricărui lucru care trăieşte. Viaţa Lui este cea pe care o primim în strălucirea soarelui, în aerul plăcut şi curat în hrana care zideşte trupurile noastre şi susţine puterea noastră. Prin viaţa Lui existăm noi, oră de oră, clipă de clipă. Dacă nu sunt pervertite prin păcat, toate darurile Lui tind spre viaţă, spre sănătate şi voioşie. ¹⁴

O însufleţire misterioasă pătrunde în toată natura – o viaţă care susţine lumile nenumărate prin toată veşnicia, care trăieşte în micuţa gâză ce pluteşte în briza verii, care zoreşte zborul rândunicii şi hrăneşte puii de corb care ţipă, care face mugurul să înflorească iar floarea să rodească.

Aceeaşi putere care susţine natura, lucrează de asemenea în om. Legile care guvernează bătăile inimii, reglând curgerea fluxului vieţii în organism sunt legi ale puternicei Inteligenţe care are autoritate asupra sufletului. De la El porneşte toată viaţa. Numai în armonie cu El poate f i găsit domeniul adevărat de lucru. Pentru toate creaturile Sale, condiţia este aceeaşi – o viaţă susţinută prin primirea vieţii lui Dumnezeu, o viaţă manifestată în armonie cu voinţa Creatorului. A călca legea Sa f izică, spirituală sau morală înseamnă a ieşi din armonia cu universul…

Celui care învaţă astfel să înţeleagă aceste învăţături, toată natura îi va apare lămurită; lumea este o carte de lecţii, o viaţă de şcoală. Unirea omului cu natura şi cu Dumnezeu, stăpânirea universală a legii, consecinţele păcatului, nu pot să nu impresioneze mintea şi să nu modeleze caracterul. ¹⁵