În El toată clădirea, bine închegată, crește ca să fie un Templu sfânt în Domnul. (Efeseni 2:21)
Prin harul lui Hristos, veți face eforturi hotărâte pentru a birui orice comportament rece, aspru, dur, lipsit de amabilitate. (…)
Marele Cioplitor al adevărului v-a scos din cariera de piatră a lumii. Erați niște pietre necioplite, colțuroase, rănind și vătămând pe toți aceia cu care veneați în contact; este mult de lucru pentru a netezi ceea ce este colțuros. Dacă ați aprecia valoarea lucrării ce trebuie făcute în atelierul lui Dumnezeu, atunci ați considera ca bine-venite loviturile de topor și ciocan. Stima de sine va fi rănită, părerea înaltă despre voi înșivă va fi îndepărtată de loviturile toporului și ale ciocanului și asprimea caracterului vostru va fi șlefuită, iar când înclinațiile egoiste și carnale vor fi eliminate, atunci piatra va avea proporțiile adecvate pentru clădirea cerească. Apoi vor începe procesele de lustruire, rafinare, supunere și șlefuire, veți fi modelați după tiparul caracterului lui Hristos. Chipul Său trebuie să se reflecte în caracterul lustruit al instrumentului omenesc, iar piatra trebuie făcută în așa fel încât să se potrivească în clădirea cerească. (…)
Dacă nu suntem oameni mai buni, dacă nu suntem mai binevoitori, mai miloși, mai amabili, mai blânzi și iubitori, dacă nu manifestăm față de alții iubirea care L-a adus pe Isus în lume în misiunea Sa de îndurare, nu suntem martori în fața lumii cu privire la puterea lui Isus Hristos. El n-a trăit ca să-Și facă propria plăcere. (…) El a venit să înalțe, sa înnobileze, să îi facă fericiți pe toți aceia cu care a venit în contact. (…) El n-a făcut niciodată nimic necuviincios, n-a rostit niciodată un cuvânt nepoliticos. (Youth’s Instructor, 3 ianuarie 1895)
Este privilegiul fiecărui tânăr de a face din caracterul său o construcție frumoasă. (…) Căutați-L pe Domnul cu toată seriozitatea ca să deveniți mai mult și tot mai mult rafinați și mult mai cultivați spiritual. (Youth’s Instructor, 25 ianuarie 1910)