Tăceți înaintea Lui

„Domnul este însă în templul Lui cel sfânt. Tot pământul să tacă înaintea Lui.” Habacuc 2:20

De la caracterul sacru care a fost atribuit sanctuarului pământesc, creştinii pot învăţa felul în care ei trebuie să privească locul unde Domnul întâlneşte pe poporul Său. A avut loc o mare schimbare, nu în mai bine, ci în mai rău, în obiceiurile şi deprinderile oamenilor în legătură cu închinarea religioasă. Lucrurile valoroase, sfinte, care ne unesc cu Dumnezeu, pierd repede influenţa lor asupra minţilor şi inimilor noastre şi sunt coborâte la nivelul lucrurilor obişnuite. Respectul pe care oamenii l-au avut în trecut faţă de sanctarul unde se întâlneau cu Dumnezeu la serviciul sfânt, a fost în mare măsură părăsit. Cu toate acestea Dumnezeu Însuşi a lăsat rânduiala serviciului Său, înălţându-l mai presus de orice lucru trecător.

Casa este sanctuarul pentru familie, iar cămăruţa sau locul restrâns este cel mai tainic loc pentru închinarea individuală, dar biserica este sanctuarul pentru adunare. ³

În numele lui Isus putem veni înaintea Lui cu încredere, dar nu trebuie să ne apropiem de El cu îndrăzneala îngâmfării ca şi cum ar fi la acelaşi nivel cu noi. Unii se adresează Marelui, Atotputernicului şi Sfântului Dumnezeu, care locuieşte în lumina intangibilă, ca şi cum s-ar adresa unui egal sau chiar unuia inferior lor. Unii se poartă în casa Lui într-un mod pe care nu şi l-ar permite în camera de audienţă a unui conducător pământesc. Aceştia trebuie să-şi amintească faptul că se află în prezenţa Aceluia pe care-L adoră serafimii. ⁴

Acei care se adună pentru a se închina Lui, trebuie să îndepărteze orice lucru rău. Dacă nu I se închină în duh şi în adevăr şi în frumuseţea sfinţeniei, adunarea lor nu va avea nici un efect. ⁵

Dragi prieteni tineri, este privilegiul vostru de a slăvi pe Dumnezeu pe pământ. Pentru a face aceasta trebuie să vă depărtaţi minţile de la lucrurile ce sunt superficiale, frivole şi fără importanţă, îndreptându-le spre acelea care sunt de o valoare veşnică. ⁶