Comori în banca cerului

„Religiunea curată și neîntinată înaintea lui Dumnezeu Tatăl nostru, este să cercetăm pe orfani și pe văduve în necazurile lor și să ne păzim neîntinaţi de lume.” Iacov 1:27

Simpatiile gingaşe ale Mântuitorului nostru au fost nutrite pentru omenirea căzută şi suferindă. Dacă doriţi să fiţi urmaşii Săi, trebuie să cultivaţi sentimente de simpatie şi compasiune… Văduva, orfanul, bolnavul şi muribundul, totdeauna vor avea nevoie de ajutor. Aceasta este o ocazie de a vesti Evanghelia, de a-L face de cunoscut pe Isus, speranţa şi mângâierea tuturor oamenilor. Când corpul suferind a fost uşurat… Inima este deschisă şi puteţi turna balsamul ceresc. ¹⁰¹

O grupă de credincioşi poate fi săracă, needucată şi necunoscută, dar în Hristos ea poate face în familie, între vecini, în biserică şi chiar în locurile mai depărtate, o lucrare ale cărei urmări să ţină cât veşnicia. Tocmai pentru că lucrarea aceasta este neglijată, mulţi ucenici tineri nu trec de simplul alfabet al experienţei creştine. Lumina care a strălucit în inima lor, când le-a vorbit Hristos şi le-a zis: „Iertate îţi sunt păcatele”, ei ar fi putut să o ţină aprinsă ajutând pe cei lipsiţi. Energia neobosită, care de-atâtea ori este un izvor de primejdie pentru tineri, poate fi îndrumată pe canale prin care ar curge râuri de binecuvântări. ¹⁰²

Orele petrecute atât de des în distracţii care nu reconfortează nici trupul nici sufletul ar trebui petrecute căutând să-i ajutăm pe aceia care sunt în nevoie. ¹⁰³

Fiecare ocazie de a ajuta un frate care se află în nevoie, sau de a ajuta cauza lui Dumnezeu în răspândirea adevărului este un mărgăritar pe care îl putem trimite din timp şi depozita în banca cerului, pentru a fi păstrat la loc sigur. ¹⁰⁴

Dragostea, politeţea, jertfirea de sine – acestea nu se pierd niciodată. Când cei aleşi ai lui Dumnezeu sunt schimbaţi din moarte în nemurire, cuvintele şi faptele lor de bunătate vor fi descoperite şi vor f i păstraţi în veacurile nesfârşite… Prin meritele dreptăţii lui Hristos atribuite, mirosul plăcut al unor asemenea cuvinte şi fapte este plăcut în veşnicie. ¹⁰⁵