Una cu biserica de sus

„Pentru această cauză îmi plec genunchii înaintea Tatălui Domnului nostru Isus Hristos, din care îşi trage numele întreaga familie din cer şi de pe pământ.” (Efeseni 3:14, 15 engl.).

Biserica lui Dumnezeu de pe pământ este una cu biserica lui Dumnezeu de sus. Credincioşii de pe pământ şi acei din cer care nu au căzut niciodată în păcat, formează o singură biserică. Fiecare fiinţă inteligentă din cer este interesată de adunările sfinţilor, care se întâlnesc pe pământ pentru a se închina lui Dumnezeu în duh şi în adevăr în minunăţia sfinţeniei. În curtea dinăuntru a cerului, ei ascultă mărturiile aduse de martorii lui Hristos, în curtea dinafară de pe pământ, iar laudele şi mulţumirile care se înalţă din biserica de jos sunt preluale de imnurile cereşti de slavă şi lauda şi bucuria răsună în curtea cerului, deoarece Hristos nu a murit în zadar pentru fii decăzuţi ai lui Adam. În timp ce îngerii beau direct din izvor, sfinţii de pe pământ beau din râuri curate care curg de la tronul lui Dumnezeu, producând bucurie în cetatea lui Dumnezeu…

În fiecare adunare a sfinţilor de jos, se află îngerii lui Dumnezeu care ascultă mulţumirile, laudele, cererile fierbinţi care sunt aduse de poporul lui Dumnezeu prin mărturisiri, cântări şi rugăciuni. Ei să-şi aducă aminte că laudele lor sunt suplimentate de corurile oştirilor cereşti de sus…

Comunitatea celor credincioşi poate fi săracă la număr, dar ei au fost prelucrați cu securea adevărului, ca pietre brute din cariera lumii… pentru a fi pregătiţi prin probe şi încercări pentru un loc în templul ceresc al lui Dumnezeu şi ei sunt foarte prețioşi în ochii Domnului…

Chiar şi în stare brută ei sunt preţioşi în ochii lui Dumnezeu. Securea, ciocanul şi dalta probelor şi încercărilor se află în mâinile Unuia care este îndemânatic şi sunt folosite nu pentru a distruge sau a aduce nimicire, ci pentru a lucra la perfecţionarea fiecărui suflet…

Domnul mai degrabă Şi-ar dărâma tronul decât să lepede pe cel mai de jos şi mai umil credincios în Isus. Noi suntem primiţi în Cel Prea iubit. Noi suntem membrii ai familiei împarăteşti, copii ai Împăratului ceresc, moştenitori ai lui Dumnezeu şi împreună moştenitori cu Isus Hristos. (MS. 32 a. 1894).