Exemplul lui Hristos în a birui

„ Păzeşte, de asemenea, pe robul Tău de mândrie, ca să nu stăpânească ea peste mine! Atunci voi fi fără prihană, nevinovat de păcate mari.” (Psalmii 19:13).

Ispiteie cele mari şi de căpetenie de care omul poate fi asaltat, au fost întâlnite şi biruite de Hristos în pustie. Modul în care El a ajuns biruitor asupra apetitului, asupra mândriei şi asupra lumii ne arată cum putem birui. Satan şi-a cucerit milioane de oameni aţâţându-le apetitul şi conducându-i la mândrie. Există mulţi care pretind a fi urmaşi ai lui Hristos; care doar cu un gând, se avântă în scene de ispită, care ar necesita o minune pentru a-i scoate de acolo nepătaţi. Meditaţia şi rugăciunea i-ar f i păstrat şi i-ar fi ferit de poziţia periculoasă în care ei s-au plasat şi care a dat lui Satan avantaj asupra lor.

Făgăduinţele lui Dumnezeu nu sunt de aşa natură ca noi să pretindem pripiţi, să ne ofere protecţie, în timp ce ne aruncăm nepăsători în pericol, violând legile naturii sau neţinând cont de prudenţa şi judecata pe care Dumnezeu ni le-a dat să le folosim. Aceasta nu ar fi credinţă veritabilă, ci mândrie… Satan vine la noi cu slava lumii, cu bunăstare şi cu plăcerile vieţii. Aceste ispite sunt diversificate pentru a corespunde oamenilor de orice grad sau pătură socială, ademenindu-i departe de Dumnezeu pentru a-şi servi lor, mai mult decât Creatorului lor. „Toate aceste lucruri Ţi le voi da Ţie”, spunea Satan lui Hristos. „Toate aceste lucruri ți le voi da ţie”, spune Satan omului. „Toţi banii aceştia, tot acest pământ, toată această putere, slavă şi bogăţie ţi le voi da ţie”; şi omul este fermecat, înşelat şi în mod perfid atras spre propria sa ruină. Dacă ne dedăm la lăcomia inimii şi la deşertăciunea lumească a vieţii, Satan este mulţumit.

Mântuitorul a biruit vicleanul vrăjmaş, arătându-ne cum putem birui. El ne-a lăsat exemplul Său pentru a respinge pe Satan cu Scriptura. El ar fi putut să recurgă la puterea Sa divină…, dar exemplul Său n-ar fi fost atunci folositor nouă. Hristos nu a folosit decât Scriptura. Cât de important este ca să studiem cu profunzime cuvântul lui Dumnezeu şi să-L urmăm, ca în caz de pericol să putem fi „bine pregătiţi pentru orice lucrare bună” şi anume întăriţi pentru a întâmpina vicleanul duşman. (Letter 1a, 1872).