În armonie cu Dumnezeu

„Isus le-a zis: „Mâncarea Mea este să fac voia Celui ce M-a trimis şi să împlinesc lucrarea Lui.” (Ioan 4:34).

Hristos a declarat: „M-am pogorât… ca să fac nu voia Mea, ci voia Celui ce M-a trimis.” (Ioan 6:38). Voinţa Sa era pusă într-un exerciţiu activ pentru a salva sufletele oamenilor. Voinţa Sa omenească era hrănită de cea divină. Slujitorii Săi de azi ar face bine să se întrebe: „Ce fel de voinţă cultiv eu personal? Mi-am satisfăcut propriile mele dorinţe consolidândumă în egoism şi încăpăţânare?” Dacă facem aşa, atunci suntem în mare pericol deoarece voinţa lui Satan conduce întotdeauna voinţa care nu este sub controlul Duhului lui Dumnezeu. Atunci când ne punem voinţa în armonie cu voinţa lui Dumnezeu, supunerea sfântă exemplificată în viaţa lui Hristos, se va vedea în vieţile noastre…

Pavel declară: „Am fost răstignit împreună cu Hristos” (Galateni 2:20). Nimic nu este atât de greu ca răstignirea voinţei. Hristos a fost ispitit în toate punctele ca şi noi; dar voinţa Lui a fost păstrată întotdeauna de partea voinţei lui Dumnezeu. În omenescul Său, El a avut acelaşi liber arbitru pe care l-a avut Adam în Eden. El putea să cedeze la ispită aşa cum a făcut Adam. Şi Adam, prin credinţa în Dumnezeu şi împlinirea Cuvântului Său, ar fi putut rezista ispitei aşa cum a rezistat Hristos. Hristos aşa a vrut. El putea să poruncească pietrelor să se facă pâine. El s-ar fi putut arunca de pe streaşina Templului. El ar fi putut să cedeze ispitei lui Satan de a i se închina lui, uzurpatorul lumii, dar la fiecare punct El a întâmpinat pe ispititor cu „Este scris”. Voinţa Sa a fost în perfectă supunere faţă de voinţa lui Dumnezeu şi voinţa lui Dumnezeu s-a descoperit prin întreaga Lui viaţă…

Supunerea lui Hristos faţă de poruncile Tatălui trebuie să fie măsura supunerii noastre. Cei care urmează lui Hristos, dacă ar deveni desăvârşiţi în El ar trebui să-şi păstreze voinţa predată voinţei lui Dumnezeu. Asigurări bogate au fost date celor care vor căuta pe Dumnezeu cu toată inima, ca ei să poată găsi în El un ajutor care nu lipseşte în niciun timp de necaz. Ajutorul a fost pregătit de Unul care este puternic. Hristos a promis: Eu voi fi ajutorul tău. (MS 48, 1899).