Cedarea față de conducerea Duhului

„Dacă trăiţi după îndemnurile ei, veţi muri; dar dacă, prin Duhul, faceţi să moară faptele trupului, veţi trăi. Căci toţi cei ce sunt călăuziţi de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu.” (Romani 8:13, 14).

Voinţa omului este agresivă şi în permanentă luptă de a închina toate lucrurile spre a sluji intereselor sale. Dacă ea (voinţa) se înrolează de partea lui Dumnezeu şi a dreptăţii, roadele Duhului vor apare în viaţă şi Dumnezeu a pregătit slavă, onoare şi pace fiecărui om care lucrează binele.

Când Satan are permisiunea de a modela voinţa, el o foloseşte pentru a-şi atinge scopul … El agită înclinaţiile spre rău, trezind pasiunile şi ambiţiile nesfinte. El spune: „Toată această putere, aceste onoruri şi bogăţii, aceste plăceri păcătoase, ţi le voi da ţie”; însă condiţiile sale cuprind renunţarea la integritate şi tocirea conştiinţei. Astfel el degradează capacităţile omeneşti şi le aduce în robia păcatului. (RH. 25 august 1896).

Dar Dumnezeu întotdeauna caută să ne impresioneze inimile prin Duhul Său cel Sfânt, ca să ne convingă de păcat, de neprihănire şi de judecata care urmează să vină. Noi putem să ne punem voinţa de partea voinţei lui Dumnezeu şi prin puterea şi harul Lui să ne împotrivim ispiteior duşmanului. Pe măsură ce noi cedăm influenţei Duhului lui Dumnezeu, conştiinţa noastră devine gingaşă şi sensibilă. Iar păcatul pe lângă care am trecut uşor cu gândul, devine deosebit de păcătos. (ST. 4 septembrie 1893).

Dumnezeu cheamă pe oameni să se opună puterilor răului. El spune: „De aceea să nu lăsaţi ca păcatul să domnească în trupul vostru muritor, ca să nu mai ascultaţi de poftele lui. Nici să nu daţi în stăpânirea păcatului mădularele voastre ca pe nişte unelte ale nelgiuirii; ci daţi-vă pe voi înşivă lui Dumnezeu ca cei ce au înviat din morţi; şi daţi lui Dumnezeu mădularele voastre ca pe nişte unelte ale neprihănirii.”(Romani 6:12, 13 engl.).

În acest conflict între neprihănire şi nelegiuire noi putem avea succes numai prin ajutor divin. Voinţa noastră mărginită trebuie adusă la supunere faţă de voinţa Nemărginită; omenescul trebuie împletit cu divinul. Aceasta va aduce Duhul Sfânt în ajutorul nostru; şi orice dispută va tinde să refacă posesiunea cumpărată de Dumnezeu, până la restaurarea chipului Său în suflet. (RH. 25 august 1896).