Susținut contra eforturilor spasmodice

„Gândurile celor harnici tind numai spre belşug, dar cele ale unora nechibzuiți (pripiți) tind numai spre lipsă.” (Proverbele 21:5 engl.).

Câţi tineri care ar fi putut ajunge oameni de nădejde şi putere, au căzut din cauză că în tinereţe, ei şi-au format obiceiuri de ezitare (de nehotărâre) care l-au urmat pe parcursul vieţii, paralizând toate eforturile lor. Din când în când ei sunt plini de un zel neaşteptat de a realiza un lucru mare, dar ei îşi părăsesc lucrarea pe jumătate terminată şi aceasta echivalează cu nimic. Stăruinţa răbdătoare în a face ce este bine este indispensabilă pentru succes… Munca cumpătată, perseverentă şi fermă va realiza mult mai mult decât se poate realiza prin eforturi spasmodice…

Munca a fost pregătită pentru om de Creatorul său. Dumnezeu a pregătit o îndeletnicire pentru primii noştri părinţi în sfântul Eden. Şi de la cădere, omul a fost un truditor, muncindu-şi pâinea în sudoarea frunţii. Fiecare os din trupul său, fiecare trăsătură a feţei sale şi orice muşchi al organelor sale dovedeşte faptul că el fost făcut pentru activitate – nu pentru trândăvie.

Obiceiuri ale hărniciei trebuie formate în tinereţe… Îndeplinirea cu credincioşie a datoriilor vieţii oricare ar fi poziţia ta solicită o perfecţionare înţeleaptă a tuturor talanţilor şi aptitudinilor pe care Dumnezeu ţi le-a dat. Veghează ca să nu fii tot timpul grăbit şi totuşi să nu realizezi nimic pe măsura efortului depus. Aceste eforturi lipsite de roade sunt deseori cauzate de neîndeplinirea la timp a unor lucrări. Orice este neglijat a fi înfăptuit la timpul la care ar trebui, fie că este vorba despre lucrurile vremelnice, fie despre cele religioase, rareori mai este făcut bine. Mulţi par a lucra sârguincioşi în fiecare oră din zi şi totuşi nu au rezultate pe măsura eforturilor lor…

Ai grijă să nu-ţi iroseşti timpul cu fleacuri şi apoi să nu reuşeşti să duci la îndeplinire sarcinile care sunt de o reală importanţă… Este nevoie de o aderare consecventă la o ţintă pentru a putea ajunge la sfârşit. O persoană distinsă a fost întrebată odată cum este posibil pentru el să ducă la îndeplinire o aşa mare cantitate de treburi. Răspunsul său a fost: „Nu fac decât un singur lucru la un moment dat!”… Isus a fost un muncitor serios şi acei care urmează exemplul Său vor experimenta tăgăduirea de sine, munca grea şi sacrificiul.” (Letter 3, 1877).