Umblând cu Dumnezeu printr-o lume stricată

„Enoh a umblat cu Dumnezeu, apoi nu s-a mai văzut, pentru că l-a luat Dumnezeu.” (Geneza 5:24).

Viaţa şi caracterul lui Enoh, care au fost aşa de sfinte încât el a fost luat la cer fără să vadă moartea, reprezintă ceea ce trebuie să fie vieţile şi caracterele tuturor, dacă, la fel ca Enoh, ei trebuie să fie înălţaţi la cer când Hristos va veni. Viaţa Sa a fost ceea ce poate fi viaţa fiecărui individ dacă stă în strânsă legătură cu Dumnezeu. Trebuie să ne reamintim că Enoh a fost înconjurat de influenţe atât de decăzute încât Dumnezeu a adus un potop de ape asupra lumii pentru a nimici pe locuitorii ei din cauza corupţiei lor…

Când Hristos va veni, trupurile noastre dezgustătoare trebuie să fie schimbate şi făcute ca şi trupul Său glorios; dar caracterele stricate nu vor fi făcute atunci sfinte. Transformarea caracterului trebuie să aibă loc înainte de venirea Sa. Organismele noastre trebuie să fie curate şi sfinte; noi trebuie să avem gândul lui Hristos, ca El să poată privi cu plăcere chipul său, reflectat din sufletele noastre…

Iosif şi-a păstrat integritatea când a fost înconjurat de idolatrii, în Egipt, în mijlocul păcatului, a blasfemiei şi a influenţelor corupătoare. Când a fost ispitit să se întoarcă de la cărarea virtuţii, răspunsul său a fost: „Cum a-şi putea să fac acest rău atât de mare şi să păcătuiesc împotriva lui Dumnezeu.” (Geneza 39:9). Enoh, Iosif şi Daniel au depins de o tărie care era nemărginită, aceasta este singura cale sigură de urmat pentru creştinii din zilele noastre…

Vieţile acestor oameni remarcabili erau ascunse cu Hristos în Dumnezeu. Ei au fost credincioşi lui Dumnezeu în mijlocul necredincioşiei, curaţi în mijlocul stricăciunii, evlavioşi şi înflăcăraţi când au fost aduşi în contact cu ateismul şi idolatria. Prin credinţă ei şi-au adunat numai acele proprietăţi care sunt favorabile dezvoltării caracterelor curate şi sfinte. Aşa poate să fie cu noi; oricare ar fi poziţia noastră, oricât de respingătoare sau fascinante ar fi împrejurările în care ne aflăm, credinţa se poate ridica deasupra tuturor şi să găsească Duhul Sfânt.

Spiritul pe care l-au posedat Enoh, Iosif şi Daniel, putem să-l avem şi noi. Putem lua din acelaşi izvor de putere şi să dobândim aceeaşi tărie în stăpânirea de sine; şi aceleaşi daruri pot străluci din vieţile noastre. (RH. 1 septembrie 1885).