Bucuria în siguranță

„Dacă rămâneţi în Mine şi dacă rămân în voi cuvintele Mele, cereţi orice veţi vrea şi vi se va da.” (Ioan 15:7).

Preţioase sunt privilegiile acordate celor ce rămân în Hristos… Gândirea lui Hristos locuieşte în urmaşii Săi credincioşi; dorinţele lor sunt în conformitate cu voinţa Sa; cererile lor sunt formulate de Duhul Său. Ei primesc răspunsuri la rugăciunile lor, căci ei cer astfel de binecuvântări, pe care El este bucuros să le împartă.

Dar sunt mii de rugăciuni, făcute zilnic, la care Dumnezeu nu răspunde. Ele sunt rugăciuni fără credinţă: „Căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este şi că El răsplăteşte pe cei ce-L caută cu sârguinţă.” (Evrei 11:6 engl.). Există rugăciuni egoiste, provenite din inimi care se închină la idoli… Există rugăciuni capricioase, nerăbdătoare, pline de murmur din cauza poverilor şi îngrijorărilor vieţii, în loc de a căuta cu umilinţă har pentru a le uşura. Cei care fac astfel de rugăciuni nu rămân în Hristos. Ei nu şi-au supus voinţa lor voinţei lui Dumnezeu. Ei nu sunt de acord cu condiţiile făgăduinţei şi ea nu se împlineşte cu ei.

Acei care rămân în Isus au asigurarea că Dumnezeu îi ascultă, deoarece lor le place să facă voia Sa. Ei nu fac rugăciuni formale, simple înşiruiri de cuvinte, ci vin la Dumnezeu cu o deplină şi umilă încredere, ca un copil la un tată gingaş şi-şi varsă durerea, temerile şi păcatele în faţa Sa, iar în numele lui Isus îşi prezintă cererile; ei se depărtează de prezenţa Sa, bucurându-se de asigurarea dragostei iertătoare şi a harului susţinător. (RH. 11 septembrie 1883).

Cu un simţ al faptului ca Isus este, în prejma voastră, voi veţi avea bucurie, nădejde, curaj şi voioşie… Niciodată, niciodată să nu vă despărţiţi de Isus. El niciodată nu se desparte de noi. Prin crucea de pe Calvar El a dat dovada de dragoste profundă pe care o are pentru noi. El nu ne părăseşte ca să ducem lupta prin puterea noastră mărginită. El spune: „Nicidecum n-am să te las, cu niciun chip nu te voi părăsi.” (Evrei 13:5)… Isus nu ne alungă afară nici chiar când Îl supărăm; El încă se ţine de noi. Lăsaţi ca inima voastră să fie mişcată de dragostea lui Isus, într-o activitate arzătoare pentru slava Sa. (Letter 5b., 1891).