Cerul se obține ușor, oricât ne-ar costa câștigarea lui

„Şi oricine nu-şi poartă crucea şi nu vine după Mine, nu poate fi ucenicul Meu.” (Luca 14:27).

Este prea adevărat faptul că marea majoritate a celor care posedă pricepere şi talente nu aleg să meargă pe calea lui Hristos. Sunt talentul sau priceperea lor prea preţioase pentru a le pune în slujba Dătătorului, Domnul cerului şi al pământului?…

Mulţi ar fi fost urmaşi ai lui Hristos dacă El s-ar fi coborât de pe cruce şi ar fi apărut aşa cum ei doreau. Dacă El ar fi venit cu bogății şi plăceri mulţi L-ar fi primit cu bucurie şi s-ar fi grăbit să-l încoroneze ca Domn al tuturor. Numai să-şi fi lăsat deoparte umilinţa şi suferinţele şi să fi strigat: „Dacă vrea cineva să vină după Mine, să-şi facă lui pe plac, să se bucure de lume şi va fi ucenicul Meu”, atunci mulţimile ar fi crezut în El.

Dar Isus Cel binecuvântat nu va veni la noi cu un alt caracter decât al Aceluia crucificat, blând şi smerit. Noi trebuie să fim părtaşi la tăgăduirea Sa de Sine şi la suferinţele Sale, aici, dacă vrem să obţinem mai târziu coroana…

Cuvântul lui Dumnezeu nu a lărgit calea cea îngustă, iar dacă mulţimea a găsit o cale, pe care pot avea o formă de evlavie fără să poarte crucea sau să sufere necazuri, atunci ei au găsit o cale pe care Mântuitorul nostru nu a umblat şi ei urmează un alt exemplu decât acela pe care Hristos l-a prezentat înaintea noastră. Nu este suficient că Isus a lăsat fericirea şi slava cerului, că a îndurat o viaţă de sărăcie şi durere adâncă şi că a murit de o moarte crudă şi ruşinoasă pentru a ne asigura bucuriile sfinţeniei şi ale cerului? S-ar putea întâmpla ca noi, obiecte nevrednice ale unei atât de mari bunăvoinți şi iubiri, să vrem să căutăm o poziţie mai bună în această viaţă, decât cea dată Răscumpărătorului nostru? (Letter 2, 1861).

Cât de uşoară ar fi calea spre cer dacă nu ar fi nicio tăgăduire de sine sau cruce! Cum ar alerga cei din lume pe această cale, iar făţarnicii ar merge pe ea, fară număr! Mulţumim lui Dumnezeu pentru cruce şi tăgăduire de sine. Ruşinea şi înjosirea pe care Mântuitorul nostru le-a îndurat pentru noi, nu sunt de loc prea umilitoare pentru cei mântuiţi prin valoarea sângelui Său. Cerul se va obţine într-adevăr suficient de uşor. (Letter 9, 1873).