Dumnezeu știe ce este cel mai bine

„Este adevărat că orice pedeapsă, deocamdată pare o pricină de întristare, şi nu de bucurie; dar mai pe urmă aduce celor ce au trecut prin şcoala ei, roada dătătoare de pace a neprihănirii.” (Evrei12:11).

Dumnezeu cunoaşte ce lucrează spre binele nostru cel mai înalt. Disciplinarea specială, al cărei subiect suntem, este aceea care aduce blândeţea şi nu dezvoltă cele mai neplăcute şi rele trăsături de caracter.

Trebuie să învăţăm în şcoala lui Hristos pentru a deveni asemenea Lui. Dumnezeu modelează harul Său după particularităţile nevoilor fiecăruia. „Harul Meu îţi este de ajuns.’’ (2 Corinteni 12:9) Pe măsură ce povara ta creşte, priveşte în sus şi prin credinţă agaţă-te mai tare de mâna lui Isus, puternicul tău ajutor. Pe măsură ce dificultăţile cresc asupra poporului Său, în mijlocul necazurilor din zilele de pe urmă, El îşi trimite îngerii să umble peste tot alături de noi conducându-ne tot mai aproape de crucea însângerată a lui Hristos. Şi pe măsură ce încercările devin mai mari, cele mai mici sunt uitate.

Trebuie să rămâi curat, sincer şi ferm aducându-ţi aminte că în cărţile cerului se înregistrează caracterul tău. Nu există nicio circumstanță sau loc, dificultate sau greutate, în care să nu putem trăi o viaţă frumoasă de fidelitate creştină şi să nu putem avea o conduită după voia Sa. Biruinţa nu se câştigă ocolind încercările, nici dorind să scapi de ele, ci întâmpinându-le eroic, îndurându-le cu răbdare. (Letter 29, 1884).

Fiecare va avea încercări. Dacă priveşti la Isus, dacă crezi în El ca Salvator personal, vei trece cu bine prin orice încercări şi îndurându-le răbdător vei fi întărit să le suporţi pe următoarele. (Letter 6, 1893).

Numai îngustimea orizontului nostru ne privează de înţelegerea dragostei şi bunătăţii lui Dumnezeu, manifestate în încercările prin care-Şi trece Biserica, aşa cum o înţelegem în marile binecuvântări pe care i le asigură. În orice timp de primejdie şi confuzie, Dumnezeu este un refugiu sigur pentru poporul Său. La umbra protecţiei Sale ei pot merge în siguranţă pe calea Sa. Prin necazurile pregătite pentru curăţirea lor, puterea Evangheliei trebuie să le fie consolare. În Cuvântul Său sigur, ei au o fortăreaţă. (Letter 54. 1908)