Ajutor pentru cel greșit

„Fraţilor, chiar dacă un om ar cădea deodată în vreo greşeală, voi, care sunteţi duhovniceşti, să-l ridicaţi cu duhul blândeţii. Şi ia seama la tine însuţi, ca să nu fii ispitit şi tu.” (Galateni 6:1).

Aici este un îndemn special de a ne ocupa cu gingăşie de acei care au căzut într-o greşeală. „Căderea” trebuie înţeleasă pe deplin. A fi condus la păcat pe neaşteptate – fără intenţia de a păcătui, ci păcătuind din lipsa vegherii şi rugăciunii, neobservând ispita lui Satan şi astfel, a cădea în cursa lui – este foarte diferit de a plănui şi de a intra intenţionat în ispită, punând la cale o desfăşurare a păcatului…

Sunt necesare procedee mai eficiente pentru a verifica păcatul premeditat, dar apostolul îndeamnă acest tratament pentru acei care cad sau sunt surprinşi ori biruiţi de ispită… Reabilitați-l cu blândeţe, „şi ia seama la tine însuţi, ca să nu fii ispitit şi tu.” Va fi nevoie de credinţă şi mustrare, sfaturi prietenoase şi rugăciuni fierbinţi, să observe pericolul şi păcatul. Cuvântul original înseamnă a pune în încheietură, ca pe un os sărit de la loc, de aceea trebuie făcute eforturi, pentru a-l aduce la locul lui, a-l readuce în simţire, convingându-l de păcatul şi părerea lui greşită… Nu trebuie să existe nicio bucurie în căderea vreunui frate. Ci cu blândeţe, cu frică de Domnul, cu dragoste pentru sufletele lor, căutaţi să-i salvaţi din păcatul lor. (Letter 11, 1887).

Când oamenii au de înotat împotriva curentului, au de-a face cu puterea valurilor care-i trag înapoi. Să li se-ntindă atunci o mână, aşa cum Fratele mai Mare a întins mâna după Petru care se scufunda… Lăsaţi ca acela despre care se presupune că a făcut o mişcare greşită, să nu aibă nicio ocazie din partea fraţilor săi să ajungă descurajat, ci lăsaţi-l să simtă o caldă strângere a unei mâini compătimitoare; să audă şoapta: „Să ne rugăm”. Duhul Sfânt va da o bogată experienţă ambelor părţi. Rugăciunea este aceea care uneşte inimile. Rugăciunea adresată Marelui Medic de a vindeca sufletul, va aduce binecuvântarea lui Dumnezeu. Rugăciunea Îl aduce pe Isus de partea noastră şi dă noi puteri; un har nou sufletului neputincios şi nedumerit, pentru a birui lumea, înclinațiile fireşti şi pe diavol. Rugăciunea îndepărtează atacurile lui Satan. (Letter 50, 1897).